sâmbătă, 23 martie 2013

Misterul creierului lui Einstein si coeficientul de inteligenta



         Albert Einstein s-a nascut la Ulm ,  un mic oras din Germania la 14 martie 1879. Fiu al unui evreu industrias, Einstein, a prezentat inca din copilarie mari dificultati de adaptare. Se spune ca mama sa Paulina, cand l-a vazut pentru prima data pe nou-nascutul Albert era sa lesine, el cantarind mai mult decat un copil normal si avand capul patratos si umflat. Pana la varsta de trei ani micul Albert nu a scos nici un cuvand, parintii sai crezand ca este retardat. Toate acestea pana intr-o zi cand copilul a deschis gura si a inceput sa vorbeasca aproape cu vocabularul unui adult. El a analizat totul si apoi a exteriorizat ceea ce invatase.


          La scoala profesorii l-au considerat un elev problema si care nu doreste sa invete. Pe cand era mic tatal sau i-a aratat o busola care l-a fascinat si i-a starnit dorinta de a studia misterele naturii, fizica si matematica.

          In doar un singur an, 1905, numit si anul miraculos, Einstein publica in anuarul de fizică german Annalen der Physik cinci lucrari. Desi initial teoriile lui au fost ignorate de comunitatea stiintifica, ele au constituit o inovatie in epoca. In 1921 Einstein primeste Premiul Nobel "pentru serviciul oferit fizicii teoretice și în special pentru descoperirea legii efectului fotoelectric."


         La 18 aprilie 1955 moare in urma unei rupturi de anevrism cardiac in Princeton. Inainte de a fi incinerat anatomo-patologul spitalului Princeton, Thomas Stoltz Harvey ii extrage creierul.


         Acesta il pune intr-un borcan cu formol spre pastrare si studiu ulterior, sperand ca in viitor se va descoperi ce l-a facut pe Einstein sa fie atat de inteligent si sa creeze studii importante despre care nimeni nu ar fi putut avea habar. Nu se stie clar daca doctorul a avut sau nu permisiunea familiei Einstein de a face acest lucru. Desi exista numeroase controverse, el a sustinut ca a avut permisiunea fiului, insa familia a negat acest lucru.


         Dupa moarte creierul a fost extras si fotografiat din mai multe unghiuri, insa majoritatea fotografiilor s-au pierdut. In afara de lamelele cu sectiuni din creierul lui Einstein, nimeni nu stie cu exactitate unde se gasesc si celelalte portiuni de encefal.
        Initial nu s-a stiut nimic sigur despre scoaterea si pastrarea creierului lui Einstein. Abia in 1978 jurnalistul Steven Levy a descoperit locul unde se afla : doua borcane obisnuite intr-o cutie de carton pe care scria "cidru de mere".


        De-a lungul anilor, patologul Thomas Stoltz Harvey a sectionat cea mai mare parte din creier (cu exceptia cerebelului si cortexului cerebral) impartindu-l in rondele subtiri si trimitand mostre in toata lumea catre neurobiologi si neurofiziologi, printre care Dr.Marian Diamond, Dr. Anderson Britt, Dr. Sandra Witelson, Dr.Elliot Krauss, etc. In 2007 Harvey a murit, toate materialele sale fiind transferate la National Museum of Health and Medicine.
        In 2011, Muzeul Mutter din Philadelphia a primit 46 de lamele cu mostre din creierul lui Einstein de la Dr. Lucy Rorke-Adams ce le-a procurat de la insusi Thomas Harvey. Sectiunile din creier au o grosime cuprinsa intre 20 si 50 de microni (de exemplu: un fir de par uman are un diametru de aprox. 100 de microni).

        Lucy Rorke afirma : "Cel mai bun mod de a-i descrie creierul lui Einstein este sa-l privesti ca pe cel al unui tanar. La varsta de 76 de ani neuronii se pastreaza foarte bine si nu prezinta nici un fel de boala degenerativa".

       Cum a fost posibil ca la varsta de 76 de ani, Einstein sa aiba neuronii unui tanar sanatos? Creierul lui Einstein a cantarit 1230 g , nu mai mult decat cel al unui om obisnuit, insa in urma analizelor s-a dovedit ca acesta prezenta cateva particularitati importante :



1.- Materia cenusie continea un numar neobisnuit de falduri (cute) in comparatie cu 85 cat sunt la un om normal; creierul lui Einstein a avut un model neobişnuit de şanţuri pe lobii parietali. Această zonă a lobului parietal este considerată a fi implicata in abilităţile matematice, procesarea numerelor şi raţionamentele spaţiale. La Einstein aceasta zona era cu 15% mai larga decat marimea normala. De asemenea lobul parietal poate fi implicat in gandirea abstracta.



2.-  Zona 39 din cortexul cerebral  (situata in lobul parietal), prezinta o diferenta semnificativa intre numarul de neuroni si numarul de celule gliale. Numarul de celule gliale per neuron este mult mai mare decat in cazurile normale. Conform cercetatorilor acest lucru indica faptul ca neuronii au avut o nevoie energetica mai mare in aceasta zona.

        Celulele gliale (nevrogliile), sunt in mod normal de 10 ori mai numeroase decat neuronii. Ele au rolul de a transporta substantele nutritive in neuron, sunt generatoare de energie si sunt implicate in transportul de baza al informatiei. Cu cat un creier prezinta mai multe celule gliale cu atat performanta lui creste.
        In anii '80 Dr.Marian Diamond de la Univ.Berkeley descopera ca portiuni din creierul lui Einstein continea peste 70% mai multe celule gliale decat media creierului uman normal.


3.- Grosimea cortexului cerebral (zona 9) este mai subtire decat ar fi normal insa densitatea neuronilor din creierul lui Einstein este mai mare, el fiind capabil a strange mai multi neuroni intr-o anumita zona a cortexului.

4.- Anumite regiuni ale creierului sunt răsucite într-un mod neobişnuit iar lobii parietali prezinta o asimetrie extraordinara ( cf. Dean Falk, antropolog al Universităţii de Stat din Florida dupa examinarea a 14 fotografii).


5.- Sandra Witelson (Univ. McMaste) afirma ca encefalul lui Einstein nu prezenta o cuta numita "Fisura Silviana". Acest lucru permite neuronilor sa comunice mai bine intre ei.


Coeficientul de inteligenta (IQ - intelligence quotient) al lui Einstein


         Conceptul de coeficient de inteligenta a fost creat de catre Wilhelm Stern (1871-1938) în 1912 si este un scor ce rezulta din diferite teste standardizate prin care se masoara inteligenta.
         Nu exista date care sa ateste ca Einstein ar fi facut vreodata un test de inteligenta. Insa, numerosi cercetatori si psihologi,bazadu-se pe date biografice au incercat sa evalueze IQ-ul atat al lui Einstein cat si al altor personalitati. Concluzia lor a fost ca Einstein ar fi avut un IQ de peste 160 .


          -Coeficient de inteligenta sub 20: persoanele cu acest coeficient de inteligenta sunt persoane care depind de altii, deoarece nu se pot descurca si ingriji singure. Aceste persoane au o deficienta mintala grava si nu percep lumea exterioara

          -Coeficient de inteligenta 21-50: persoanele acestea se pot ingriji singure si nu depind in totalitate de alte persoane. Aceste persoane au o deficienta mintala medie.

          -Coeficient de inteligenta 51-70: aceste persoane sufera de o usoara debilitate.

          -Coeficient de inteligenta 71-80: aceste persoane au un grad minor de dificienta mintala. Se pot descurca in viata, insa nu au abilitati deosebite si nu lucreaza logic.

          -Coeficient de inteligenta 81-90: persoanele acestea pot avea succes in meseriile manuale si au o inteligenta usor sub medie. Aceste persoane se pot descurca foarte bine in unele situatii.

          -Coeficient de inteligenta 91-100: persoanele acestea au o inteligenta medie. Aptitudini comunicative foarte bune, se descurca foarte bine in multe situatii. De asemenea, aceste persoane pot avea abilitati tehnice foarte bune.

         -Coeficient de inteligenta 101-110: aceste persoane se situeaza usor peste media de inteligenta. Se descurca foarte bine in situatii solicitante, se bazeaza pe logica si pe matematica. Pot avea succes in multe meserii si profesii.

         -Coeficient de inteligenta 111-120: persoanele acestea au o inteligenta peste medie.

         -Coeficient de inteligenta 121-130: aceste persoane au o inteligenta cu mult peste medie. Aceste persoane pun accentul pe creativitate si pe rezolvarea unor probleme prin folosirea logicii.

         -Coeficient de inteligenta 131-140: persoanele care au acest coeficient sunt deosebit de inteligente. De obicei, persoanele cu acest coeficient sunt cercetatori, specialisti in anumite domenii etc. Au un simt al perceptiei foarte bine pus la punct.

         -Coeficient de inteligenta peste 140: persoanele care au peste acest coeficient de inteligenta sunt considerate genii.

Intrucat exista o mare varietate de teste scara valorilor poate diferi usor.
Exemple :


Test de inteligenta online 1 ( cu stabilirea IQ-ului si posibilitatea utilizarii mai multor deviatii standard )

Test de inteligenta online 2 ( cu stabilirea IQ-ului in deviatia standard 15 si explicarea deviatiei )


6 comentarii:

  1. Foarte interesant ,chiar mi-as dori sa am inteligenta lui Albert Einstein ,cel mai mare fizician. E incredibil ca la varsta de 76 de ani,el avea neuronii mai buni decat ai unui om obisnuit,mai ales ca multi oamenii la 76 de ani nu mai au neuronii buni :)) ,dar am aflat ca branza cu mucegai regenereaza neuronii, au descoperit cercetatorii de la Universitatea Picadilly Circus din Londra.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da...interesant.....continutul bogat in minerale Ca,Zn,P, precum si in vitamine din grupul B si A,D,E,K se pare ca este benefic pentru neuron.

      Ștergere
  2. Dogaru Cosmin Stefan30 septembrie 2013, 08:22

    Se pare ca Albert Einstein era cel mai inteligent om din lume ... asa presupun :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Defapt sunt oameni cu un coeficient mult mai mare intereseazate putin pe internet daca doresti dar un coeficient mare nu inseamna neaparat mai bine toti suntem predispusi spre domeni diferite

      Ștergere
  3. Este de dezbatut. Parerea mea este ca IQ-ul lui Einstein a fost pe la 140, de geniu oricum dar nicidecum 160 sau peste. Einstein nu a excelat in inteligenta emotionala sau sociala, ba chiar a fost cam retras. Insa eu cred ca inteligenta lui stiintifica a fost de un tip aparte. A stiut sa patrunda in esentele a 5 legi diferite, si sa creeze celebra formula. A stiut sa se serveasca de rezultatele altora ca sa nu piarad timp "pe reinventata roata" A stiut sa aiba tenacitate pt a naviga in necunoscut. Orice om care nu isi poate vizualiza "tinta" proprie intr-un mod cat de cat concret are dificultitati in a persevera. Nu si Einstein. Cred ca a fost o combinatie optima intre eclectism si inspiratie de geniu plus capacitatea de a persevera.

    RăspundețiȘtergere
  4. Einstein a fost un mare geniu , dar parerea mea ar fi ca Nikola Tesla(Nicolae Teslea) marele inventator care a trait cam in aceeasi perioada a fost mai destept.Repet e doar o parere!

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...